Press "Enter" to skip to content

Banca d’Italia clarifică natura „banilor electronici”: sunt hârtie igienică!

Plecand de la articolul publicat anterior, referitor la Legea 768/2022: interzice plata salariilor in numerar. Cont bancar obligatoriu, vin cu o completare referitoare la moneda electronica sau emisa de banci.

Banca d’Italia in 11 decembrie 2017 a emis un comunicat de presă interesant care a tratat diverse subiecte. În primul rând cea a ilegalității valutelor alternative, despre care am menționat-o deja într-o altă postare și în al doilea rând cea a naturii așa-zisei monede electronice.

Citită în ansamblu, comunicatul a sunat aproape amenințător, amintind de fapt că orice încercare de a emite bani din partea Statului este ilicită și, prin urmare, va provoca o reacție din partea SEBC (sistemul european al băncilor centrale), în timp ce, dimpotrivă, băncile private pot fac ce vor ele. Acestea, in mod specific, nu creează bani Fiat, ci doar promisiuni de plată acceptate în mod convențional.

Este prima dată când Banca d’Italia face o astfel de declaratie. Dar să transcriem și să comentăm comunicatul de presă care scrie textual: „În finalizarea unei tranzacții pecuniare, familiile și întreprinderile pot folosi nu numai moneda de plată legală, ci și mijloace private de plată, definite și reglementate prin acorduri între părți. Depozitele bancare la vedere, de exemplu, deși nu au curs legal, sunt un mijloc de plată foarte popular, deoarece deponentul poate solicita oricând conversia lor în curs legal la valoarea nominală totală. ATM-urile, cecurile, cardurile de credit și transferurile bancare sunt instrumente utilizate în mod obișnuit pentru transferul de depozite în tranzacții pecuniare care, atunci când are loc între clienții diferitelor bănci comerciale, este posibil prin mișcarea rezervelor în conturile deținute de instituțiile de credit la Banca centrala (sursa comunicatului https://www.bancaditalia.it/media/views/2017/moneta-fiscale/index.html).

Ai citit bine și cu atenție? Altfel, mai luați câteva minute pentru a citi din nou pentru că cele admise au o semnificație incredibilă și clarifică încă o dată modul în care puterea politică deținută de băncile comerciale este incompatibilă, radical incompatibilă, cu orice formă de democrație.

Moneda legala este doar cea sub forma de bancnote sau metalica. Atunci când depunem bani în bancă, instituția devine proprietarul banilor noștri în temeiul Codulului civil, dându-ne în schimb o simplă promisiune de plată. Banca devine debitoarea noastră, dar în realitate este o datorie care se cere rar și pe care, dimpotrivă, legislația națională din ce în ce mai restrictivă o face din ce în ce mai virtuală și necolectabilă, cu satisfacția inevitabilă a celor care ar trebui să absolve această datorie.

După cum subliniază Banca d’Italia, banii din depozite sau mai degrabă promisiunile relative de plată, circulă apoi printr-un sistem privat de tranzacții, din care suportăm costurile. Această circulație determină transferuri de rezerve minime obligatorii pe care băncile le au la Banca Centrală. Rezerva a scăzut de-a lungul anilor, trecând de la 22,5% la 2%, care chiar devine 0% în ceea ce privește pasivele cu scadențe mai mari de doi ani și pentru contractele de răscumpărare (Regulamentul 2531/98 al Consiliului European și Regulamentul 2818/98 al BCE).

În esență, băncile își însușesc toți banii „adevărați”, adica cei legali, cash, pe care i-l aducem noi, adică numerarul pe care BCE îi creează de nicăieri în suma pe care o decide suveran, și asta și sub presiunea impozițiilor legale care restricționează utilizarea numerarului.

În schimbul tuturor banilor depusi la banci, primim instrumente de plata virtuale definite ca mijloace private de plată reglementate prin acorduri între părți, pe care apoi le acceptăm spontan ca monedă pentru tranzacții, deoarece credem în mod eronat că acest sistem este sigur, în ciuda faptului că există o lipsă radicală a unei garanții reale de a ne putea recupera banii. Mai mult, pentru fiecare tranzacție efectuată cu aceste „promisiuni de plata bancare”, plătim o sumă confortabilă de protecție care se numește de obicei comision.

Băncile extind de fapt creditul, emit bani noi din aer sau mai degrabă noi promisiuni de plată pe care le vor da clientilor lor sub forma de imprumut. Când Banca vă acordă un împrumut, cu siguranță nu îl face în numerar. Suma este creditată în contul dvs. curent, dar dacă vorbim despre sumă, spunem ceva fals. În schimbul obligațiilor pe care le asumi cu ipoteca, banca îți face doar o promisiune de plată, care din fericire pentru tine este general și convențional acceptată de persoana de la care vrei să-ți cumperi proprietatea.

Pentru a emite această promisiune de plată, în cazul creditelor garantate cu ipotecă, banca nu are obligația de a adăuga nimic la rezerva sa la Banca Centrală. Procentele rezervelor obligatorii variază apoi în funcție de tipul de împrumut acordat. În esență, cu o colectare modestă a economiilor dvs. sau prin ofertele de lichiditate ale BCE, care să fie plasate ca rezerve obligatorii, Banca poate inunda literalmente economia reală cu „promisiuni de plata” (din punct de vedere tehnic monedă electronică), pe care apoi le acceptăm ca monedă reală, cu această operațiune acești subiecți privați extinzand literalmente baza monetară circulantă.

Evident, creșterea bazei monetare este utilă, mai ales într-un moment de mare deficit de bani în economia reală, dar cred că ajungând în acest punct al articolului, înțelegeți singuri că problema aici nu este economică, ci strict politic.

Un individ privat, cu o putere similară în mână, este capabil să influențeze mai întâi democrația și apoi să o înlăture complet. Pe de altă parte, Banca „creează din nimic” capitalul și nu o intereseaza ca, prin urmare, acesta nu există fizic în economie. Deci, dacă nu se fac împrumuturi noi pentru plata dobânzii la cele anterioare, sau dacă aceste dobânzi lipsă nu sunt create de Banca Centrală cu bani noi (această acțiune este în prezent interzisă prin lege pentru Stat prin tratatele UE), vom fi obligati din punct de vedere matematic să falimentam livrând bunuri reale unor banci comerciale care, după cum ai citit, nu ne-au dat nimic în schimb, decat promisiuni de plata.

Un motiv in plus sa reevaluezi relatia pe care credeai ca o ai cu banii tai, cu banca, cu sistemul (Marco Mori).

 

 

Be First to Comment

Lasa opinia ta