Press "Enter" to skip to content

Instrumentul Green Pass: conditionarea activitatilor economice

Dincolo de problemele sub aspect constitutional si sanitar pe care pasaportul verde (simbolistica, culoarea verde de la semafor) le ridica, exista si o serie de probleme de caracter economic pe care, acest “mecanism de permisiuni” in care ai “verde” sa faci ce doresti, le ridica, asa cum voi schita in cele ce urmeaza.

Ce este acest pasaport verde?

Pasaportul verde este un fel de certificat emis de catre consiliul de administratie numit “guvern” care conduce corporatia “Romania SRL” (in cazul tarii noastre), ce da dreptul unei persoane sa isi exercite drepturile fundamentale si naturale.

Tehnic, green passul se elibereaza persoanelor care s-au vaccinat impotriva unei boli numita covid19. Vaccinul este un produs fabricat din fonduri publice si vandut de cateva companii farmaceutice private care formeaza un oligopol. Intre persoanele care se vaccineaza si vanzarea vaccinului este un interpus (numit “guvern”) care plateste, cumpara vaccinul de la companiile farmaceutice cu bani din fonduri publice si il ofera persoanei care intentioneaza sa se vaccineze.

Deci, eliberarea pasaportului sanitar este conditionat de o achizitie facuta de o institutie publica cu bani publici a unui produs (numit vaccin) de la o companie privata care l-a fabricat cu bani publici. Fonduri publice inseamna contributii din taxe si impozite atat de la persoane vaccinate, cat si de la persoane nevaccinate.

Astfel, pasaportul sanitar ar reprezenta dovada eliberata de catre o institutie publica de Stat a achizitionarii (si inocularii) unui produs de la o companie privata.

Pe axa “cetatean – activitate economica”, pasaportul verde iti da “verde” sa intri in magazine, muzee, sa folosesti mijloacele de transport publice (libertatea de miscare), sa intri in spitale (dreptul la sanatate), scoli (dreptul la educatie) etc. Nu ai pasaport verde nu ai acces nicaieri. Practic, cetateanul isi vede drepturile si libertatile limitate pana la anulare daca nu detine pasaportul verde.

Reiese, deci, ca exercitarea drepturilor si libertatilor se poate face doar cu prezentarea acestei dovezi de achizitie si inoculare a unui produs de la o companie privata.

Pe axa inversa “activitate economica – cetatean” problema se pune diferit. Titularul activitatii economice nu are voie sa permita accesul la bunurile si serviciile sale persoanelor care nu detin pasaport verde. In acest caz, titularul unei activitati economice isi vede conditionata vanzarea bunurilor si serviciilor sale de detinerea acestui green pass de catre cumparatorii sai.

Practic, compania privata care vinde produsul numit vaccin detine atat controlul persoanelor care intra intr-un magazin, intr-un muzeu, care merg cu trenul etc, cat si controlul activitatilor comerciale care nu vor putea sa vanda produsele lor decat persoanelor care au achizitionat anterior produsul vandut de respectiva companie farmaceutica, adica vaccinul.

Activitatile economice devin dependente, astfel, de compania farmaceutica, care dicteaza cine sunt clientii potentiali si clientii care pot accesa produsele si serviciile respectivei activitatii economice, aceasta avand si obligatia de a verifica in prealabil daca persoanele care vor sa acceseze bunurile si serviciile ei au cumparat mai inainte produsul vandut (vaccinul) de o alta activitate economica, adica de compania farmaceutica, fiind constransa sa vanda doar persoanelor indicate de compania farmaceutica, adica celor care detin pasaportul verde.

Extrapoland acest rationament la bunurile publice cum sunt monumente sau muzee, cai ferate, parcuri, de exemplu, persoanele care vor sa viziteze un monument trebuie sa prezinte green passul pentru putea intra, adica sa fi facut dovada ca au cumparat inainte produsul de la compania farmaceutica.

Practic, acest oligopol de companii farmaceutice si-a insusit accesul la toate activitatile comerciale, toate bunurile private si publice pe care le conditioneaza prin acest mecanism fraudolent numit pasaport verde. Dreptul de proprietate nu mai apartine de facto proprietarilor, dreptul de a dispune de propriile bunuri si business nu mai apartine titularilor acestor drepturi, dreptul la exercitarea unei activitati economice se transfera la oligopolul farma impreuna cu drepturile de acces si folosire a spatiilor publice.

Este dincolo de abuzul de putere dominanta si de concurenta neloiala: este o insusire a bunurilor private si publice, o expopriere pe cheltuielile mele de catre un privat in favoarea altui privat, sprijinit de intreg aparatul de Stat. Astfel, intreg aparatul de Stat apartine acestui oligopol si lucreaza pentru el, toate bunurile publice apartin acestui oligopol (chiar daca nu de facto). Fara sprijinul Statului, acest mecanism al oligopolurilor farmaceutice nu ar fi existat.

Be First to Comment

Lasa opinia ta